Nevăzutul înger

Fața unui înger, n-o poți vedea,
nu poți nici vocea lui, vreodată asculta,
nu poți nici a lui mână, în mâna ta ține,
nici pași-i să-i auzi, când poate spre tine vine.
nu poți să-l rogi nimic, el este-n cel,
ce îl atingi pe stradă, dar nu-ntorci capul spre el,
nu poți să-i plângi, nu-ți va atinge fața,
departe el-ți va fi mereu, chiar toată viața.
și-ți vei dori mereu, dar nu se va-mplinii vreodată,
să vă-ntâlniți cumva, în parc pentru întâia dată
să stați pe banca și să-ți povesteacă,
cum el de mult a vrut să te cunoască.
să-ți spună cât de mult pe tine poate să iubească,
și cât de mult, de multe ori a putut ca să greșească....
când și el ca și tine, n-a reușit să vadă,
pe cine atingea, când mergea și el trist pe stradă.