Tot
ce-i acum în jurul meu,
și
flori, mirosuri, frunze și un zmeu,
plutesc
prin aerul ce mă-nconjoară, ce e greu,
de'atâtea
vise netrăite, ce le-am visat mereu.
De
ce tu nu mă iei cu tine,
acolo
sus, oricât de sus ar fi,
întinde
doar o mână care,
îmi
va împlini măcar un vis, din acelea mii.
Sunt
multe locuri ce aș vrea să vizitez,
aș
vrea și să le văd, nu doar să le visez,
cu
tine alături, ar fi totul frumos,
pentru
un vis precum acesta, eu timpul l-aș fi-ntors.
N-aș
vrea nimica acum, decât pe tine-alături,
să
pot să stau cu tine, s-admir apus pe lacuri,
nici
vise n-aș mai vrea, din tot mi-ar trebui,
să
pot prin ai tăi ochi, viața-mi privi.
Și
florile, și frunzele și zmeul ce tot zboară,
le-admir
acum precum ar fi ultima oară,
cu
tine-alături, prin orice greu aș trece,
n-o să mai am vre-un vis neîmplinit, în lumea
asta rece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu