Nu

Nu-mi arăta ce n-am,

nu-mi spune ce nu vreau s-aud,

multe sunt lucruri la care doar visam,

mă chinui mult prea mult.

Nu-mi arăta ce vreau să am,

doar eu îți arăt ție,

ești mult prea mică să-nțelegi,

a vieții bogăție.

Nu-mi povesti vise deșarte,

doar eu ți le pot zice,

e unul care face cât fac toate,

dar timp să-l înțelegi nu e.

Nu îmi atinge sufletul firav,

nu-i pentru tine încă,

luptând cu un destin prea grav

s-a transformat în stâncă.

Nu-mi zice cum să fiu, nu vreau,

de tine să ascult,

încă tu nu vezi cum văd eu,

nimic nu mai e sfânt. 

Nu-mi arăta cum vrei să fii,

tu tot ce spui, mă doare,

te vreau să fii așa cum e

pământul pentru soare.

Nu mă atinge, nu voi simți nimic,

oricât de'aproape ești,

ce viață vreau, ce vise am,

sunt doar povești.

Te rog nu mă privi cu ochii răi,

un chip frumos nu îl suport

să-l văd pătat de lacrimi ce

în viață nu au rost.

Nu vreau să-ti spun că te iubesc,

aș vrea doar sa mă vezi,

pe drumul lung ce-n viață-l faci

și-oricare ar fi să ți-l creezi.

Pot continua să scriu la nesfârșit,

să scriu tot despre noi,

și-aș vrea să-ți spun, de-o fi s-auzi

așa cum ești, îmi place să fim doi.