Calea destinului

Aseară te-am visat, dar nu te-am visat pe tine,
şi visul ce îl am, îl ţin doar pentru mine,
mi-e dor de ce-am avut, dar nu de ce-am trăit cu tine,
mi-e dor, dar nu chiar foarte mult, rămâi cu bine.

Te văd peste tot, dar nu e chipul tău,
iubirea mi-e blestemul, dar sincer nu mi-e rău,
să fii departe acum, sau să mai rămâi cu mine,
îmi e la fel de indiferent, îţi doresc numai bine.

Mi-e dor să-ţi spun că te iubesc, dar nu să-ţi spun chiar ţie,
să-ţi spun cu un anumit sens, și tu să îmi spui mie,
mi-e drag să simt ce-a fost, dar dacă nu-i, nu mor,
nu te gândi prea mult la ce îţi zic, nu-mi e atât de dor.

Sunt sigur că ne-om mai vedea, dar nu foarte curând,
o fi vreo zi din calendar, când îmi vei sta pe gând,
o fi vreo zi noroasă, poate cu vânt, poate senină,
poate-o să fie într-o noapte innorată cât de cât, cu lună plină.

Poate că doar în vis te-oi mai vedea, ca pe vre-o fată fără chip,
dar dacă tu vei fi, oricum am sa evit să-ţi zic,
poate te voi uita curând, păsarea mi-e puţină,
nu am s-accept să mă-ntristezi, în ziua mea senină.

Și soarta o să facă, ce oare o va vrea,
şi sper de tine departe să mă ţină, iubita mea,
am fost foarte ironic, dar acum sunt serios,
la fel cum e şi visul, destinu-i misterios.