Dacă
nu mi-ar fi dor,
pe
cer n-ar mai fi nici un nor,
nu
ar mai fi decât soare,
degeaba
pe acest pământ gol.
Dacă
nu mi-ar fi dor,
de
ce ar mai fi lumină,
cum
ar mai putea să strălucească,
a
noastră inimă.
Dacă
nu mi-ar fi dor,
cum
de-aș mai putea fi tot eu,
cum
aș putea trăi fără să mor,
când
dorul ucide chiar și un nemuritor.
Dacă
nu mi-ar fi dor,
ce
rost mai are-un vis,
când
te visez mereu dansând,
cu
mine-n paradis.
Dacă
nu mi-ar fi dor
cum
te-aș mai putea privi,
cum
aș putea să interzic,
iubire
inimii.
Dacă
nu mi-ar fi dor,
de
ce mai există cuvântul,
e
toata iubirea ce-o-ador,
cum
aprinde lumina pământul.
Dacă
nu mi-ar fi dor,
cum
ar putea fi fără tine, iubire,
ce
viață ar fi, trăind doar cu gândul,
că
ne-am iubit atât de puțin, într-o-amintire?
Scriind
toate acestea, mor de-al tău dor,
să
fie din plin, să ne hrănească cu-amor,
în
această viață pe care o am alături de tine,
să-mi
fi alături mereu, să fiu alături de tine iubire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu