O bucățică din gândul tău

i wanna take forever tonight

Tu și cerul meu (02.05.2013)

Cât îmi doresc să-mi aduc mereu de toate aminte,
Să trăiesc pe repeat cele mai frumoase clipe,
Să retrăiesc tot ce-a trăit această minte,
Pe care Dumnezeu i le-a dat acestei minți ce nu poate să uite.

Dacă doru-ar fi un pârâu, m-aș băga în el pân' la brâu,
Și i-aș simți dulcele-i gust ce mi-l lăsai până seara târziu,
Iar dac-ar fi o pădure în fiecare zi în ea aș intra,
Să-mi aducă aminte mereu de prima dată petrecută cu tine în ea.

Dacă n-ar fi nici un regret ale-i noastre trăiri,
N-aș fi simțit niciodată cât de frumoase au fost aceste amintiri,
Dacă eu n-aș fi fost niciodată al tău și tu n-ai fi fost niciodată a mea,
Nu s-ar fi născut niciodată ce astăzi eu cunosc ca fiind dragostea.

Undeva sub cerul senin sunt acum privind al vieții tablou,
Unind stelele de pe cer pentru a da iar contur chipului tău,
Undeva departe-n acest univers, cineva vede al nostru trecut,
Și vede primul moment al nostru și primul nostru sărut.

Și de este dorul meu acum pentru mine o stea,
Îmi voi ridica ochii mereu să mă uit înspre ea,
Și niciodată ea nu va fi o stea-căzătoare,
Căci ce am trăit, cu focul ce-a fost, pentru al meu suflet nu moare.

În această lume e dat să trăiești atât de puțin ceva atât de frumos,
Dar ceva atât de divin în care închizi ochii și să vezi tot ce-a fost,
Să îți dai seama că n-ai trăit degeaba aceste clipe în care,
Ai simțit cu-adevărat maxima importanță a existenței tale.

Dacă tu-n viața mea n-ai fi fost, poate alta-ar fi fost,
Dar poate ce aș fi scris pe terasă acum n-ar mai fi avut același rost,
Poate când ochi' i-aș fi-nchis, n-ar mai fost acest dor,
Să-mi amintească de ea, acum când eu scriu, sau când am să mor.

Dacă sufletul meu ai fost tu, înseamnă că ești și vei fi,
Căci eu încă trăiesc, și-n a mea inimă încă te simt, zi după zi,
Dacă dorul meu moare, înseamnă că nu vei mai vedea stele pe cer,
Să-ți amintească de-acel nebun om, ce-ți desena odată chipul pe el.