Nu
am mai scris de prea mult timp,
și
timpul parcă a fugit pe lângă mine,
aproape
că nici nu mai știu ce simt,
cunosc
doar sentimentul ce-l am pentru tine.
Ce
flăcări ard pe soare, sunt și-n sufletul meu,
căldura
ce-o suport, o stăpânesc cu greu,
doar
gândul la tine îmi umple universul meu cu stele,
ai
fost flacăra dorinței dorințelor mele.
Când
mă întreb de ce a fost să fie așa,
să
tot ascund de alții iubirea mea,
nu
am găsit motiv mai bun gândindu-mă mai bine,
decât
că am păstrat toata iubirea mea doar pentru tine.
Și
gândurile multe ce le-am păstrat până acum,
venit-acuma
timpul lor să pot să ți le spun,
tăcerea
noastră să se consume usor,
în
ale noastre momente de pasiune și-amor.
Nu
am mai scris demult și acuma vreau să-ți spun,
că
dupa tine alerg și-n somn, și-acum ca un nebun,
și
îi atât de limpede ca apa-unui ocean,
că tu esti singura ființă ce o doresc s-o am.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu