Stau
întins în pat
cu
gândul la tine,
mi-am
pus sa cânte mereu
aceeasi
melodie.
De
ce-ai plecat, de ce nu mai vi?
am
stat sa mă gândesc mereu la acea zi,
de
ce am gresit, ce m-a făcut să-ți spun?
am
ars tot ce-am trăit și le-am făcut scrum.
De
ce regret, când știu că eu
am
fost acela care a greșit mereu,
n-am
vrut să schimb căci nu vedeam
durerea
ce în suflet ți-o plantam.
Nu
mai sunt trist, am terminat de plâns,
s-a
terminat și melodia, ploaia s-a dus,
aș
vrea s-adorm să uit de tot
timpul
n-ar trebui să mai stea în acest moment pe loc.
Degeaba
s-a plimbat limba de la ceas,
timpul
ce-a trecut mi-a răpit al meu glas,
rămân
cu ce mi-ai spus când noi ne-am cunoscut
alege
să iubești copile, cu sufletul matur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu